Testul de raționament abstract îți dă zece serii de figuri și zece minute. Să citești despre familiile de reguli ajută, dar ce îți crește scorul este exercițiul pe serii pe care nu le-ai mai văzut, urmat de o privire sinceră asupra motivului pentru care ai ales ce ai ales. Aceste opt întrebări sunt noi, majoritatea grele, iar fiecare răspuns este rezolvat element cu element, cu greșeala din spatele fiecărei opțiuni greșite numită.
Cum folosești această pagină. EPSO afișează cinci figuri și te întreabă care dintre cinci opțiuni urmează. În concursul AD5 (EPSO/AD/427/26) sunt 10 întrebări în 10 minute, iar raționamentul abstract împarte pragul de promovare cu raționamentul numeric: 10 din 20 la cele două teste împreună. Testul real îți lasă cam un minut pe întrebare; acestea sunt mai grele decât media, așa că acordă-ți până la două. Alege un răspuns înainte să deschizi explicația și notează-l: explicațiile sunt utile doar dacă le poți compara cu ce ai făcut de fapt.
Cum abordezi fiecare întrebare
- Enumeră elementele. Numește tot ce se află în figura 1: forme, puncte, săgeți, căsuțe hașurate. Majoritatea seriilor au două sau trei elemente, fiecare cu regula lui.
- Rezolvă mai întâi elementul cel mai rapid, de obicei un număr sau o culoare, și taie toate opțiunile care îl încalcă. O regulă clară elimină adesea două opțiuni.
- Compară figuri vecine, nu prima cu ultima. O regulă este o schimbare de la o figură la următoarea; scrisă ca listă („sus, dreapta, jos”, „3, 1, 8, 6”), e mult mai ușor de continuat decât un desen.
- Când rămân două opțiuni, caută prin ce diferă. În acea diferență stă ultima regulă, și de obicei e cea gândită să te prindă.
Regulile din spatele acestor întrebări sunt explicate, cu câte o demonstrație pentru fiecare, în ghidul nostru despre cele 10 familii de reguli. Întrebarea 8, în care rotația crește odată cu un număr, este apropiată de pașii cuplați din ghidul regulilor avansate.
Cele opt întrebări
Două medii, patru grele și două foarte grele, în această ordine. Titlul fiecărei întrebări numește familiile ei de reguli; acoperă-l cu mâna dacă preferi să le găsești singur.
Întrebarea 1 · Medie · Numărarea + Ciclurile de culori + Deplasarea
Ce figură urmează în secvență?
?
Opțiuni:
A
B
C
D
E
Arată răspunsul
Răspuns: B.
Regula 1. Poligonul câștigă o latură la fiecare pas.
Regula 2. Culoarea lui parcurge ciclul alb → gri → negru.
Regula 3. Punctul negru avansează o poziție în sens invers acelor de ceasornic pe contur (colțurile și mijloacele laturilor sunt poziții).
Element cu element. Numără mai întâi: poligonul are trei, patru, cinci, șase, șapte laturi, deci următorul are opt. Culorile sunt alb, gri, negru, alb, gri, deci ciclul trece la negru. Punctul merge din colțul din dreapta sus în cel din stânga jos: o poziție în sens invers acelor de ceasornic la fiecare pas, deci ajunge la mijlocul laturii de jos. O singură opțiune le are pe toate trei.
Ce face fiecare opțiune greșită:
• A — Poligonul are tot șapte laturi, iar punctul a avansat o poziție în sensul acelor de ceasornic, nu în sens invers.
• C — Culoarea a revenit la alb în loc să treacă la negru, iar punctul a avansat o poziție în sensul acelor de ceasornic, nu în sens invers.
• D — Punctul a avansat o poziție în sensul acelor de ceasornic, nu în sens invers.
• E — Poligonul are tot șapte laturi, iar culoarea a revenit la alb în loc să treacă la negru.
Scurtături și capcane. Să numeri laturile unei figuri cu șapte sau opt laturi sub presiunea timpului duce ușor la greșeli. Numără în schimb pornind de la figura anterioară: dacă regula este „o latură în plus”, răspunsul are una mai mult decât figura 5, și trebuie doar să deosebești un heptagon de un octogon.
Regula 1. Poligonul câștigă o latură la fiecare pas.
Regula 2. Culoarea lui parcurge ciclul alb → gri → negru.
Regula 3. Punctul negru avansează o poziție în sens invers acelor de ceasornic pe contur (colțurile și mijloacele laturilor sunt poziții).
Element cu element. Numără mai întâi: poligonul are trei, patru, cinci, șase, șapte laturi, deci următorul are opt. Culorile sunt alb, gri, negru, alb, gri, deci ciclul trece la negru. Punctul merge din colțul din dreapta sus în cel din stânga jos: o poziție în sens invers acelor de ceasornic la fiecare pas, deci ajunge la mijlocul laturii de jos. O singură opțiune le are pe toate trei.
Ce face fiecare opțiune greșită:
• A — Poligonul are tot șapte laturi, iar punctul a avansat o poziție în sensul acelor de ceasornic, nu în sens invers.
• C — Culoarea a revenit la alb în loc să treacă la negru, iar punctul a avansat o poziție în sensul acelor de ceasornic, nu în sens invers.
• D — Punctul a avansat o poziție în sensul acelor de ceasornic, nu în sens invers.
• E — Poligonul are tot șapte laturi, iar culoarea a revenit la alb în loc să treacă la negru.
Scurtături și capcane. Să numeri laturile unei figuri cu șapte sau opt laturi sub presiunea timpului duce ușor la greșeli. Numără în schimb pornind de la figura anterioară: dacă regula este „o latură în plus”, răspunsul are una mai mult decât figura 5, și trebuie doar să deosebești un heptagon de un octogon.
Întrebarea 2 · Medie · Deplasarea cu reluare
Ce figură urmează în secvență?
?
Opțiuni:
A
B
C
D
E
Arată răspunsul
Răspuns: D.
Regula 1. Cercul negru coboară o căsuță; de la baza unei coloane trece în vârful coloanei următoare.
Regula 2. Pătratul gri merge două căsuțe înapoi în ordinea de citire (de la dreapta la stânga, apoi un rând mai sus); din căsuța din stânga sus se reia pe rândul de jos.
Element cu element. Urmărește câte un element. Cercul trece prin căsuțele stânga sus, stânga mijloc, stânga jos, mijloc sus și centru: coboară pe prima coloană, apoi trece în vârful celei de-a doua, deci urmează căsuța mijloc jos. Pătratul trece prin căsuțele dreapta sus, stânga sus, mijloc jos, dreapta mijloc și stânga mijloc. Numerotează căsuțele de la 1 la 9 în ordinea de citire și obții 3, 1, 8, 6, 4: de fiecare dată două înapoi, deci urmează căsuța 2, cea din mijloc sus.
Ce face fiecare opțiune greșită:
• A — Cercul negru s-a deplasat de-a lungul rândului în loc să coboare pe coloană.
• B — Cercul negru s-a deplasat de-a lungul rândului în loc să coboare pe coloană, iar pătratul gri a mers o căsuță înapoi în loc de două.
• C — Pătratul gri a mers o căsuță înapoi în loc de două.
• E — Cercul negru s-a deplasat de-a lungul rândului în loc să coboare pe coloană, iar pătratul gri nu s-a mișcat.
Scurtături și capcane. Două elemente care parcurg aceeași grilă în ordini diferite sunt acolo ca să-l urmărești pe cel greșit. Scrie fiecare poziție ca număr de căsuță. Saltul pătratului din căsuța 1 în căsuța 8 pare o regulă nouă; e doar reluarea din „două înapoi”.
Regula 1. Cercul negru coboară o căsuță; de la baza unei coloane trece în vârful coloanei următoare.
Regula 2. Pătratul gri merge două căsuțe înapoi în ordinea de citire (de la dreapta la stânga, apoi un rând mai sus); din căsuța din stânga sus se reia pe rândul de jos.
Element cu element. Urmărește câte un element. Cercul trece prin căsuțele stânga sus, stânga mijloc, stânga jos, mijloc sus și centru: coboară pe prima coloană, apoi trece în vârful celei de-a doua, deci urmează căsuța mijloc jos. Pătratul trece prin căsuțele dreapta sus, stânga sus, mijloc jos, dreapta mijloc și stânga mijloc. Numerotează căsuțele de la 1 la 9 în ordinea de citire și obții 3, 1, 8, 6, 4: de fiecare dată două înapoi, deci urmează căsuța 2, cea din mijloc sus.
Ce face fiecare opțiune greșită:
• A — Cercul negru s-a deplasat de-a lungul rândului în loc să coboare pe coloană.
• B — Cercul negru s-a deplasat de-a lungul rândului în loc să coboare pe coloană, iar pătratul gri a mers o căsuță înapoi în loc de două.
• C — Pătratul gri a mers o căsuță înapoi în loc de două.
• E — Cercul negru s-a deplasat de-a lungul rândului în loc să coboare pe coloană, iar pătratul gri nu s-a mișcat.
Scurtături și capcane. Două elemente care parcurg aceeași grilă în ordini diferite sunt acolo ca să-l urmărești pe cel greșit. Scrie fiecare poziție ca număr de căsuță. Saltul pătratului din căsuța 1 în căsuța 8 pare o regulă nouă; e doar reluarea din „două înapoi”.
Întrebarea 3 · Grea · Deplasarea + Rotația
Ce figură urmează în secvență?
?
Opțiuni:
A
B
C
D
E
Arată răspunsul
Răspuns: A.
Regula 1. Punctul negru avansează o poziție în sensul acelor de ceasornic.
Regula 2. Punctul alb avansează două poziții în sens invers acelor de ceasornic.
Regula 3. Săgeata gri se rotește cu 135° în sens invers acelor de ceasornic (trei optimi de tură).
Element cu element. Tratează cele două puncte ca pe niște străini. Cel negru merge din stânga sus în sus, dreapta sus, dreapta, dreapta jos: o poziție în sensul acelor de ceasornic de fiecare dată, deci urmează mijlocul laturii de jos. Cel alb merge din jos în dreapta, sus, stânga, jos: două poziții în sens invers acelor de ceasornic, deci urmează mijlocul laturii din dreapta. Săgeata arată în sus, în stânga jos, în dreapta, în stânga sus, în jos. Sunt pași de 135° în sens invers acelor de ceasornic, deci după jos vine dreapta sus.
Ce face fiecare opțiune greșită:
• B — Punctul alb s-a deplasat în sensul acelor de ceasornic, nu în sens invers, iar săgeata s-a rotit cu 135° în sensul acelor de ceasornic, nu în sens invers.
• C — Punctul negru a avansat două poziții în loc de una, iar săgeata s-a rotit cu 135° în sensul acelor de ceasornic, nu în sens invers.
• D — Punctul negru a avansat două poziții în loc de una, iar punctul alb s-a deplasat în sensul acelor de ceasornic, nu în sens invers.
• E — Toate cele trei elemente sunt greșite: punctul negru a avansat două poziții, punctul alb s-a deplasat în sensul acelor de ceasornic, iar săgeata s-a rotit tot în sensul acelor de ceasornic.
Scurtături și capcane. O rotație de 135° este cea pe care candidații o citesc greșit cel mai des: arată ca „cam opusul”, iar 135° în sensul acelor de ceasornic ajunge și ea într-un loc plauzibil. Verifică sensul pe două perechi de figuri, nu pe una. Iar a cincea poziție a punctului alb este egală cu prima: e o coincidență a mărimii pasului, nu un semn că se oprește.
Regula 1. Punctul negru avansează o poziție în sensul acelor de ceasornic.
Regula 2. Punctul alb avansează două poziții în sens invers acelor de ceasornic.
Regula 3. Săgeata gri se rotește cu 135° în sens invers acelor de ceasornic (trei optimi de tură).
Element cu element. Tratează cele două puncte ca pe niște străini. Cel negru merge din stânga sus în sus, dreapta sus, dreapta, dreapta jos: o poziție în sensul acelor de ceasornic de fiecare dată, deci urmează mijlocul laturii de jos. Cel alb merge din jos în dreapta, sus, stânga, jos: două poziții în sens invers acelor de ceasornic, deci urmează mijlocul laturii din dreapta. Săgeata arată în sus, în stânga jos, în dreapta, în stânga sus, în jos. Sunt pași de 135° în sens invers acelor de ceasornic, deci după jos vine dreapta sus.
Ce face fiecare opțiune greșită:
• B — Punctul alb s-a deplasat în sensul acelor de ceasornic, nu în sens invers, iar săgeata s-a rotit cu 135° în sensul acelor de ceasornic, nu în sens invers.
• C — Punctul negru a avansat două poziții în loc de una, iar săgeata s-a rotit cu 135° în sensul acelor de ceasornic, nu în sens invers.
• D — Punctul negru a avansat două poziții în loc de una, iar punctul alb s-a deplasat în sensul acelor de ceasornic, nu în sens invers.
• E — Toate cele trei elemente sunt greșite: punctul negru a avansat două poziții, punctul alb s-a deplasat în sensul acelor de ceasornic, iar săgeata s-a rotit tot în sensul acelor de ceasornic.
Scurtături și capcane. O rotație de 135° este cea pe care candidații o citesc greșit cel mai des: arată ca „cam opusul”, iar 135° în sensul acelor de ceasornic ajunge și ea într-un loc plauzibil. Verifică sensul pe două perechi de figuri, nu pe una. Iar a cincea poziție a punctului alb este egală cu prima: e o coincidență a mărimii pasului, nu un semn că se oprește.
Întrebarea 4 · Grea · Suprapunerea
Ce figură urmează în secvență?
?
Opțiuni:
A
B
C
D
E
Arată răspunsul
Răspuns: E.
Regula 1. La fiecare pas, o coloană este inversată: căsuțele ei negre devin albe, iar cele albe devin negre.
Regula 2. Coloana inversată se mută stânga → mijloc → dreapta, apoi o ia de la capăt din stânga.
Element cu element. Compară figuri vecine și marchează doar ce s-a schimbat. De la figura 1 la 2 se schimbă întreaga coloană din stânga, și se schimbă fiecare căsuță a ei, din negru în alb și din alb în negru. De la 2 la 3 este coloana din mijloc, de la 3 la 4 cea din dreapta, iar de la 4 la 5 din nou cea din stânga. Așadar figura 6 inversează coloana din mijloc a figurii 5: căsuțele ei negre devin albe, iar cele albe devin negre.
Ce face fiecare opțiune greșită:
• A — A fost inversată coloana din dreapta în loc de cea din mijloc: ordinea a fost sărită.
• B — Căsuța albă a coloanei din mijloc a devenit neagră, dar cele două căsuțe negre au rămas negre: o inversare le elimină și pe ele.
• C — Nu s-a schimbat nimic: este din nou figura 5.
• D — Căsuțele negre ale coloanei din mijloc au devenit albe, dar căsuța ei albă a rămas albă: o inversare adaugă, nu doar elimină.
Scurtături și capcane. Suprapunerea pare o schimbare la întâmplare până când compari doar figuri vecine. Atunci fiecare pas este „aceeași mică schimbare, în alt loc”. Cea mai frecventă greșeală este să vezi doar pătratele care apar: o inversare elimină tot atâtea câte adaugă.
Regula 1. La fiecare pas, o coloană este inversată: căsuțele ei negre devin albe, iar cele albe devin negre.
Regula 2. Coloana inversată se mută stânga → mijloc → dreapta, apoi o ia de la capăt din stânga.
Element cu element. Compară figuri vecine și marchează doar ce s-a schimbat. De la figura 1 la 2 se schimbă întreaga coloană din stânga, și se schimbă fiecare căsuță a ei, din negru în alb și din alb în negru. De la 2 la 3 este coloana din mijloc, de la 3 la 4 cea din dreapta, iar de la 4 la 5 din nou cea din stânga. Așadar figura 6 inversează coloana din mijloc a figurii 5: căsuțele ei negre devin albe, iar cele albe devin negre.
Ce face fiecare opțiune greșită:
• A — A fost inversată coloana din dreapta în loc de cea din mijloc: ordinea a fost sărită.
• B — Căsuța albă a coloanei din mijloc a devenit neagră, dar cele două căsuțe negre au rămas negre: o inversare le elimină și pe ele.
• C — Nu s-a schimbat nimic: este din nou figura 5.
• D — Căsuțele negre ale coloanei din mijloc au devenit albe, dar căsuța ei albă a rămas albă: o inversare adaugă, nu doar elimină.
Scurtături și capcane. Suprapunerea pare o schimbare la întâmplare până când compari doar figuri vecine. Atunci fiecare pas este „aceeași mică schimbare, în alt loc”. Cea mai frecventă greșeală este să vezi doar pătratele care apar: o inversare elimină tot atâtea câte adaugă.
Întrebarea 5 · Grea · Reflexia + Rotația
Ce figură urmează în secvență?
?
Opțiuni:
A
B
C
D
E
Arată răspunsul
Răspuns: C.
Regula 1. Steagul din stânga se rotește cu 135° în sensul acelor de ceasornic la fiecare pas.
Regula 2. Steagul din dreapta este întotdeauna imaginea în oglindă a celui din stânga, ca și cum între ele ar sta o oglindă. De aceea se rotește cu 135° în sens invers acelor de ceasornic.
Element cu element. Începe cu steagul din stânga: catargul lui arată în sus, în dreapta jos, în stânga, în dreapta sus, în jos, o rotație de 135° în sensul acelor de ceasornic de fiecare dată, deci în figura 6 arată în stânga sus. Acum compară cele două figuri din același cadru, nu de la un cadru la altul: în fiecare, cea din dreapta este cea din stânga reflectată în linia verticală din centru. Așadar steagul din dreapta al răspunsului este imaginea în oglindă a steagului său din stânga: catargul arată în dreapta sus, flamura e de cealaltă parte a catargului.
Ce face fiecare opțiune greșită:
• A — Steagul din stânga s-a rotit doar cu 45° în loc de 135°; cel din dreapta îl oglindește în continuare, deci amândouă arată în direcția greșită.
• B — Steagul din dreapta este o copie a celui din stânga, nu imaginea lui în oglindă.
• D — Catargul steagului din dreapta arată în direcția bună, dar flamura e pe partea greșită: este steagul rotit, nu imaginea lui în oglindă.
• E — Steagul din dreapta s-a rotit în sensul acelor de ceasornic, la fel ca cel din stânga.
Scurtături și capcane. Candidații care urmăresc fiecare figură separat îl pot rezolva și pe cel din dreapta (se rotește în sens invers acelor de ceasornic), dar dau peste două opțiuni în care arată în direcția bună. Doar una este o imagine în oglindă; cealaltă este steagul rotit, nu reflectat. O rotație nu poate muta niciodată flamura pe cealaltă parte a catargului; doar o oglindă poate. Dacă două opțiuni diferă doar prin asta, uită-te la flamură.
Regula 1. Steagul din stânga se rotește cu 135° în sensul acelor de ceasornic la fiecare pas.
Regula 2. Steagul din dreapta este întotdeauna imaginea în oglindă a celui din stânga, ca și cum între ele ar sta o oglindă. De aceea se rotește cu 135° în sens invers acelor de ceasornic.
Element cu element. Începe cu steagul din stânga: catargul lui arată în sus, în dreapta jos, în stânga, în dreapta sus, în jos, o rotație de 135° în sensul acelor de ceasornic de fiecare dată, deci în figura 6 arată în stânga sus. Acum compară cele două figuri din același cadru, nu de la un cadru la altul: în fiecare, cea din dreapta este cea din stânga reflectată în linia verticală din centru. Așadar steagul din dreapta al răspunsului este imaginea în oglindă a steagului său din stânga: catargul arată în dreapta sus, flamura e de cealaltă parte a catargului.
Ce face fiecare opțiune greșită:
• A — Steagul din stânga s-a rotit doar cu 45° în loc de 135°; cel din dreapta îl oglindește în continuare, deci amândouă arată în direcția greșită.
• B — Steagul din dreapta este o copie a celui din stânga, nu imaginea lui în oglindă.
• D — Catargul steagului din dreapta arată în direcția bună, dar flamura e pe partea greșită: este steagul rotit, nu imaginea lui în oglindă.
• E — Steagul din dreapta s-a rotit în sensul acelor de ceasornic, la fel ca cel din stânga.
Scurtături și capcane. Candidații care urmăresc fiecare figură separat îl pot rezolva și pe cel din dreapta (se rotește în sens invers acelor de ceasornic), dar dau peste două opțiuni în care arată în direcția bună. Doar una este o imagine în oglindă; cealaltă este steagul rotit, nu reflectat. O rotație nu poate muta niciodată flamura pe cealaltă parte a catargului; doar o oglindă poate. Dacă două opțiuni diferă doar prin asta, uită-te la flamură.
Întrebarea 6 · Grea · Deplasarea cu reluare + Regulile condiționale
Ce figură urmează în secvență?
?
Opțiuni:
A
B
C
D
E
Arată răspunsul
Răspuns: A.
Regula 1. Rândul se mută cu o poziție la stânga; forma de la capătul din stânga se reia la capătul din dreapta.
Regula 2. Forma care se reia își schimbă culoarea (din alb în negru, din negru în alb). Celelalte o păstrează pe a lor.
Element cu element. Urmărește o formă. Cercul pornește de la capătul din stânga, reapare la capătul din dreapta și se întoarce câte o poziție pe figură, deci rândul se mută cu o poziție la stânga. Acum culorile: cercul era alb în figura 1 și negru după ce s-a reluat; pătratul era negru, apoi alb; triunghiul negru, apoi alb; rombul alb, apoi negru. Fiecare formă își schimbă culoarea exact când se reia, și în niciun alt moment. În figura 5 cercul este din nou la capătul din stânga, deci se reia din nou și devine alb; pătratul, triunghiul și rombul se mută la stânga și își păstrează culorile.
Ce face fiecare opțiune greșită:
• B — O copie a figurii 2: ordinea formelor se repetă, dar culorile lor nu.
• C — Cercul și-a păstrat culoarea când s-a reluat la capătul din dreapta.
• D — Și-a schimbat culoarea forma care ajunge la capătul din stânga, în loc de cea care s-a reluat.
• E — Toate formele și-au schimbat culoarea, nu doar cea care s-a reluat.
Scurtături și capcane. Figura 5 are aceeași ordine a formelor ca figura 1, ceea ce te tentează să copiezi figura 2. Dar culorile nu sunt cele din figura 1: fiecare formă s-a reluat o dată și și-a schimbat culoarea. O serie care pare să se repete trebuie verificată atribut cu atribut înainte să te bazezi pe ea.
Regula 1. Rândul se mută cu o poziție la stânga; forma de la capătul din stânga se reia la capătul din dreapta.
Regula 2. Forma care se reia își schimbă culoarea (din alb în negru, din negru în alb). Celelalte o păstrează pe a lor.
Element cu element. Urmărește o formă. Cercul pornește de la capătul din stânga, reapare la capătul din dreapta și se întoarce câte o poziție pe figură, deci rândul se mută cu o poziție la stânga. Acum culorile: cercul era alb în figura 1 și negru după ce s-a reluat; pătratul era negru, apoi alb; triunghiul negru, apoi alb; rombul alb, apoi negru. Fiecare formă își schimbă culoarea exact când se reia, și în niciun alt moment. În figura 5 cercul este din nou la capătul din stânga, deci se reia din nou și devine alb; pătratul, triunghiul și rombul se mută la stânga și își păstrează culorile.
Ce face fiecare opțiune greșită:
• B — O copie a figurii 2: ordinea formelor se repetă, dar culorile lor nu.
• C — Cercul și-a păstrat culoarea când s-a reluat la capătul din dreapta.
• D — Și-a schimbat culoarea forma care ajunge la capătul din stânga, în loc de cea care s-a reluat.
• E — Toate formele și-au schimbat culoarea, nu doar cea care s-a reluat.
Scurtături și capcane. Figura 5 are aceeași ordine a formelor ca figura 1, ceea ce te tentează să copiezi figura 2. Dar culorile nu sunt cele din figura 1: fiecare formă s-a reluat o dată și și-a schimbat culoarea. O serie care pare să se repete trebuie verificată atribut cu atribut înainte să te bazezi pe ea.
Întrebarea 7 · Foarte grea · Indicatori și operatori + Rotația
Ce figură urmează în secvență?
?
Opțiuni:
A
B
C
D
E
Arată răspunsul
Răspuns: D.
Regula 1. Săgeata este o instrucțiune: cercul spre care arată își schimbă culoarea în figura următoare. Niciun alt cerc nu se schimbă.
Regula 2. Săgeata se rotește cu 135° în sensul acelor de ceasornic la fiecare pas (trei poziții).
Element cu element. Între figuri vecine se schimbă exact un cerc: cel de sus, apoi cel din dreapta jos, apoi cel din stânga, apoi cel din dreapta sus. De fiecare dată este cercul spre care arăta săgeata în figura anterioară. Săgeata arată în sus, în dreapta jos, în stânga, în dreapta sus, în jos: o rotație de 135° în sensul acelor de ceasornic de fiecare dată. În figura 5 arată spre mijlocul laturii de jos, deci în figura 6 acel cerc devine alb, iar săgeata se rotește mai departe până arată în stânga sus, spre colțul din stânga sus.
Ce face fiecare opțiune greșită:
• A — Săgeata a mers mai departe, dar cercul spre care arăta nu s-a schimbat.
• B — Săgeata s-a rotit cu 90° în loc de 135°, și s-a schimbat cercul spre care arată acum în loc de cel spre care arăta în figura 5.
• C — Moment greșit: s-a schimbat cercul spre care arată săgeata în figura 6, nu cel spre care arăta în figura 5.
• E — Săgeata s-a rotit cu 135° în sens invers acelor de ceasornic, nu în sensul lor.
Scurtături și capcane. Două capcane de moment. Cercul care se schimbă este cel spre care arăta săgeata înainte să se rotească, deci compară fiecare figură cu cea anterioară, niciodată cu ea însăși. Și nu o rezolva numărând cercurile negre: numărul crește și scade doar în funcție de cercul pe care îl atinge săgeata.
Regula 1. Săgeata este o instrucțiune: cercul spre care arată își schimbă culoarea în figura următoare. Niciun alt cerc nu se schimbă.
Regula 2. Săgeata se rotește cu 135° în sensul acelor de ceasornic la fiecare pas (trei poziții).
Element cu element. Între figuri vecine se schimbă exact un cerc: cel de sus, apoi cel din dreapta jos, apoi cel din stânga, apoi cel din dreapta sus. De fiecare dată este cercul spre care arăta săgeata în figura anterioară. Săgeata arată în sus, în dreapta jos, în stânga, în dreapta sus, în jos: o rotație de 135° în sensul acelor de ceasornic de fiecare dată. În figura 5 arată spre mijlocul laturii de jos, deci în figura 6 acel cerc devine alb, iar săgeata se rotește mai departe până arată în stânga sus, spre colțul din stânga sus.
Ce face fiecare opțiune greșită:
• A — Săgeata a mers mai departe, dar cercul spre care arăta nu s-a schimbat.
• B — Săgeata s-a rotit cu 90° în loc de 135°, și s-a schimbat cercul spre care arată acum în loc de cel spre care arăta în figura 5.
• C — Moment greșit: s-a schimbat cercul spre care arată săgeata în figura 6, nu cel spre care arăta în figura 5.
• E — Săgeata s-a rotit cu 135° în sens invers acelor de ceasornic, nu în sensul lor.
Scurtături și capcane. Două capcane de moment. Cercul care se schimbă este cel spre care arăta săgeata înainte să se rotească, deci compară fiecare figură cu cea anterioară, niciodată cu ea însăși. Și nu o rezolva numărând cercurile negre: numărul crește și scade doar în funcție de cercul pe care îl atinge săgeata.
Întrebarea 8 · Foarte grea · Rotația + Numărarea + Ciclurile de culori
Ce figură urmează în secvență?
?
Opțiuni:
A
B
C
D
E
Arată răspunsul
Răspuns: B.
Regula 1. Numărul de pătrățele crește cu unu la fiecare pas.
Regula 2. Săgeata se rotește în sensul acelor de ceasornic cu 45° pentru fiecare pătrățel din figura pe care o părăsește: 45°, apoi 90°, 135°, 180°…
Regula 3. Săgeata este pe rând neagră și albă.
Element cu element. Pătratele și culoarea merg repede: unu, două, trei, patru, cinci pătrate, deci răspunsul are șase; săgeata alternează, deci după negru vine alb. Adevărata întrebare este direcția săgeții. Arată în sus, în dreapta sus, în dreapta jos, în stânga, în dreapta. Măsoară fiecare rotație: 45, 90, 135 și 180° în sensul acelor de ceasornic. Rotația crește cu 45° de fiecare dată și este mereu egală cu 45° înmulțit cu numărul de pătrate din figura pe care o părăsește. Figura 5 are cinci pătrate, deci ultima rotație este de 225°: pornind din dreapta, săgeata ajunge să arate în stânga sus.
Ce face fiecare opțiune greșită:
• A — Săgeata a repetat ultima rotație (180°) în loc să se rotească cu 45° mai mult, iar culoarea a rămas neagră în loc să devină albă.
• C — Numărul de pătrate nu a crescut, iar săgeata a repetat ultima rotație (180°) în loc să se rotească cu 45° mai mult.
• D — Săgeata s-a rotit cu 135°, cu 45° mai puțin decât ultima rotație în loc de 45° mai mult.
• E — Numărul de pătrate nu a crescut, iar culoarea a rămas neagră în loc să devină albă.
Scurtături și capcane. O rotație care crește se ascunde bine: direcțiile în sine (sus, dreapta sus, dreapta jos, stânga, dreapta) par la întâmplare. Măsoară rotațiile dintre figuri, nu direcțiile. Aici două interpretări se potrivesc cu figurile 1–5 (rotația crește cu 45°, sau este egală cu 45° pe pătrat) și amândouă dau același răspuns, exact ce vrei să verifici înainte să te decizi.
Regula 1. Numărul de pătrățele crește cu unu la fiecare pas.
Regula 2. Săgeata se rotește în sensul acelor de ceasornic cu 45° pentru fiecare pătrățel din figura pe care o părăsește: 45°, apoi 90°, 135°, 180°…
Regula 3. Săgeata este pe rând neagră și albă.
Element cu element. Pătratele și culoarea merg repede: unu, două, trei, patru, cinci pătrate, deci răspunsul are șase; săgeata alternează, deci după negru vine alb. Adevărata întrebare este direcția săgeții. Arată în sus, în dreapta sus, în dreapta jos, în stânga, în dreapta. Măsoară fiecare rotație: 45, 90, 135 și 180° în sensul acelor de ceasornic. Rotația crește cu 45° de fiecare dată și este mereu egală cu 45° înmulțit cu numărul de pătrate din figura pe care o părăsește. Figura 5 are cinci pătrate, deci ultima rotație este de 225°: pornind din dreapta, săgeata ajunge să arate în stânga sus.
Ce face fiecare opțiune greșită:
• A — Săgeata a repetat ultima rotație (180°) în loc să se rotească cu 45° mai mult, iar culoarea a rămas neagră în loc să devină albă.
• C — Numărul de pătrate nu a crescut, iar săgeata a repetat ultima rotație (180°) în loc să se rotească cu 45° mai mult.
• D — Săgeata s-a rotit cu 135°, cu 45° mai puțin decât ultima rotație în loc de 45° mai mult.
• E — Numărul de pătrate nu a crescut, iar culoarea a rămas neagră în loc să devină albă.
Scurtături și capcane. O rotație care crește se ascunde bine: direcțiile în sine (sus, dreapta sus, dreapta jos, stânga, dreapta) par la întâmplare. Măsoară rotațiile dintre figuri, nu direcțiile. Aici două interpretări se potrivesc cu figurile 1–5 (rotația crește cu 45°, sau este egală cu 45° pe pătrat) și amândouă dau același răspuns, exact ce vrei să verifici înainte să te decizi.
Aceste întrebări sunt scrise de EU Testing în formatul EPSO. Nu sunt întrebări oficiale EPSO.
Ce te învață cele opt întrebări
Fiecare opțiune greșită de mai sus este o greșeală reală, iar aceleași greșeli revin în fiecare test de raționament abstract. Dacă ai ales o opțiune greșită, caută-i rândul: capcana este lucrul la care să fii atent data viitoare.
| Întrebarea | Nivel | Ce evaluează testul | Capcana |
|---|---|---|---|
| 1 | Medie | Trei reguli, trei verificări rapide | Numărarea unui element care își schimbă forma |
| 2 | Medie | Două trasee prin aceeași grilă | Pierderea șirului: care element e care |
| 3 | Grea | Același traseu, sensuri opuse, viteze diferite | Presupunerea că ambele puncte urmează o singură regulă |
| 4 | Grea | O schimbare care se mută, nu o figură care se mută | Să vezi doar pătratele care apar |
| 5 | Grea | O regulă între două figuri din același cadru | O figură rotită acolo unde trebuie una reflectată |
| 6 | Grea | O condiție declanșată de deplasare | Copierea unei figuri anterioare pentru că ordinea se repetă |
| 7 | Foarte grea | Un element care dă instrucțiuni | Aplicarea instrucțiunii cu o figură prea devreme |
| 8 | Foarte grea | O rotație care accelerează | Repetarea ultimei rotații |
Cum exersezi după această pagină
- Refă peste două zile întrebările greșite, fără să te uiți mai întâi la explicație. Dacă nimerești una doar pentru că îți amintești răspunsul, exercițiul nu a prins.
- Ține o listă cu capcanele tale. Majoritatea candidaților cad în aceleași două sau trei: momentul (să acționezi cu o figură prea devreme sau prea târziu), sensul (al acelor de ceasornic sau invers) și oprirea după un singur element. Dacă le știi pe ale tale, știi ce să verifici la final.
- Treci la cronometru. Când rezolvi corect majoritatea seriilor în două minute, exersează cu câte un minut pe serie. Testul răsplătește o eliminare rapidă mult mai mult decât o demonstrație perfectă.
- Ghicește în loc să lași necompletat. Anunțul AD5 nu prevede penalizare pentru răspunsurile greșite, iar o regulă clară te lasă de obicei să alegi între două opțiuni.
Încă 60 de serii, cu aceleași explicații
Cardul Raționament Abstract · Focus II are 60 de serii construite pe cele zece familii de reguli, iar Focus III are 60 construite pe cele avansate, fiecare cu o explicație rezolvată element cu element.
Vezi toate cardurile de exercițiu → Toate cele 60 cu Premium · încearcă mai întâi 5 întrebări gratuiteÎntrebări frecvente
Câte întrebări are testul EPSO de raționament abstract?
În concursul AD5 (EPSO/AD/427/26), 10 întrebări în 10 minute, notate de la 0 la 10. Testul are un prag de promovare comun de 10 din 20 cu testul de raționament numeric.
Cât timp ar trebui să petrec la fiecare întrebare?
Cam un minut în testul real. Când exersezi pe serii grele ca acestea, acordă-ți până la două minute, apoi coboară treptat spre unul. Dacă o întrebare îți ia mult mai mult, elimină ce poți, ghicește și treci mai departe.
Există penalizare pentru răspunsurile greșite?
Nu. Anunțul AD5 nu prevede penalizare pentru răspunsurile greșite, așa că nu lăsa niciodată o întrebare necompletată. Rezolvarea unui element elimină de obicei două sau trei opțiuni, ceea ce face ca ghicitul să merite.
Sunt acestea întrebările EPSO?
Nu. Sunt scrise de EU Testing în formatul EPSO: cinci figuri într-o serie și cinci opțiuni. EPSO nu publică întrebările din teste, doar câteva exemple pe site-ul său. Acestea sunt intenționat mai degrabă grele, ca testul real să pară abordabil.
Ce fac dacă nu văd regula?
Rezolvă câte un element și elimină. Dacă un element se schimbă fără tipar după trei figuri, verifică dacă depinde de alt element, ca la întrebările 6 și 7, sau dacă opțiunile diferă măcar prin el.
Figuri desenate de EU Testing pentru acest articol, 25 octombrie 2026. Formatul testului și pragul de promovare: anunțul de concurs EPSO/AD/427/26.