Teste EPSO · Raționament verbal · Exercițiu

Raționament verbal EPSO: 8 texte de exercițiu, explicate complet

Un text, o întrebare, patru opțiuni care par toate susținute. Învață să vezi singurul cuvânt care le face greșite pe trei dintre ele.

Publicat pe 29 septembrie 2026 · 8 texte · ~20 min

Testul EPSO de raționament verbal îți dă un text scurt și pune o singură întrebare: care dintre următoarele afirmații este corectă? Exact o opțiune este susținută de text. Celelalte trei sunt construite ca să pară susținute. Fiecare ia o propoziție adevărată din text și schimbă un mic detaliu, cum ar fi un cuvânt precum „doar”, o dată sau cine face ce. Să înveți să vezi acea schimbare este cea mai mare parte a abilității.

Cum să folosești pagina. Testul real îți dă 20 de texte în 35 de minute: cam 1 minut și 45 de secunde pentru fiecare. Cronometrează-te, alege un răspuns, apoi deschide explicația. Ea numește capcana din spatele fiecărei opțiuni greșite, iar numele acestea sunt esențiale: aceleași opt sau nouă capcane revin în fiecare test verbal EPSO.

Cum construiește EPSO răspunsurile greșite

Aproape fiecare opțiune greșită este o aproape-parafrază a textului, cu una dintre aceste schimbări:

Opțiunea corectă nu este de obicei copia unei propoziții. Este o mică deducție: suma a două numere din text, consecința unei condiții sau ce decurge din „reînnoibil” ori „nu poate fi reînnoit”. Pentru o introducere completă în test, vezi ghidul nostru de raționament verbal.

Cele opt texte

Textele sunt despre instituții și politici ale UE, ca multe dintre cele reale, iar fiecare fapt din ele a fost verificat în tratate și regulamente, așa cum erau în septembrie 2026. Nu ai nevoie de aceste cunoștințe: răspunsul trebuie să decurgă doar din text. Candidatul care raționează din ce știe, nu din ce citește, este ținta capcanei „faptului exterior”.

Textul 1 · Inițiativa cetățenească europeană
Text. Inițiativa cetățenească europeană le permite cetățenilor UE să invite Comisia Europeană să propună acte legislative într-un domeniu în care Comisia are competența de a o face. O inițiativă este lansată de un grup de cel puțin șapte cetățeni ai UE care locuiesc în cel puțin șapte state membre diferite. După ce Comisia o înregistrează, organizatorii au douăsprezece luni pentru a strânge declarații de susținere. Ca să reușească, o inițiativă are nevoie de cel puțin un milion de semnături, iar cel puțin șapte state membre trebuie să atingă fiecare un număr minim de semnatari, calculat ca numărul de deputați în Parlamentul European aleși în țara respectivă înmulțit cu numărul total de deputați. O inițiativă reușită este prezentată într-o audiere publică în Parlamentul European, iar Comisia are apoi șase luni pentru a arăta ce măsuri intenționează să ia, dacă este cazul. Comisia nu are nicio obligație să propună o lege.

Întrebare: Care dintre următoarele afirmații este corectă?
Arată răspunsul
Răspuns: B. Textul cere ca cel puțin șapte state membre să își atingă minimul. Cu semnături din șase țări, condiția nu poate fi îndeplinită, oricâte semnături ar fi.

De ce celelalte opțiuni sunt greșite:
• A — Condiție necesară tratată ca suficientă. Un milion este necesar, dar nu ajunge: cel puțin șapte țări trebuie să își atingă și minimele.
• C — Contradicție directă. Cele șase luni sunt pentru a spune ce măsuri va lua Comisia, dacă este cazul, iar ultima propoziție exclude orice obligație.
• D — Categorie schimbată. Textul spune că organizatorii trebuie să locuiască în șapte state membre. Reședința a fost înlocuită cu cetățenia.

Obiceiul de reținut. Numerele dintr-un text vin de obicei cu o condiție atașată. Când o opțiune citează numărul („un milion”) dar renunță la condiție („în cel puțin șapte state membre”), este o capcană.
Textul 2 · Ombudsmanul European
Text. Ombudsmanul European investighează plângerile privind administrarea defectuoasă din partea instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii Europene. Este acoperită și Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cu excepția cazului în care acționează în exercitarea atribuțiilor sale jurisdicționale. Poate depune o plângere orice cetățean al Uniunii, precum și orice persoană care locuiește într-un stat membru și orice firmă sau asociație cu sediul social acolo. O plângere trebuie depusă în termen de doi ani de la data la care reclamantul a luat cunoștință de fapte și numai după ce instituția în cauză a fost contactată în legătură cu problema. Ombudsmanul poate deschide și anchete din proprie inițiativă. Plângerile privind autoritățile naționale, regionale sau locale nu intră în mandat, chiar și atunci când aceste autorități aplică dreptul UE. Ombudsmanul este ales de Parlamentul European după fiecare alegere europeană, pe durata legislaturii, și poate fi reales. Recomandările Ombudsmanului nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic.

Întrebare: Care dintre următoarele afirmații este corectă?
Arată răspunsul
Răspuns: D. Plângerile trebuie depuse în termen de doi ani de când reclamantul a luat cunoștință de fapte. Trei ani depășesc această limită.

De ce celelalte opțiuni sunt greșite:
• A — Cuvânt absolut acolo unde textul nuanțează. Curtea este acoperită, cu excepția atribuțiilor jurisdicționale. „Niciuna dintre activități” transformă o excludere parțială într-una totală.
• B — Schimbare de sferă. Autoritățile naționale nu intră în mandat „chiar și atunci când aceste autorități aplică dreptul UE”. Opțiunea extinde mandatul de la organismele UE la cele naționale.
• C — Contradicție directă. Textul spune că Ombudsmanul poate acționa și din proprie inițiativă.

Obiceiul de reținut. Atenție la micile excepții: „cu excepția cazului în care”, „chiar și atunci când”, „și”. Fiecare dintre ele este de obicei ancora unei opțiuni greșite.
Textul 3 · Curtea de Conturi Europeană
Text. Curtea de Conturi Europeană este auditorul extern al UE. În ciuda numelui, nu este o instanță: nu are atribuții jurisdicționale, iar când auditorii ei suspectează o fraudă, transmit informațiile organismelor UE care o investighează, cum ar fi Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Parchetul European. Curtea are câte un membru din fiecare stat membru. Membrii sunt numiți de Consiliu, după consultarea Parlamentului European, pentru un mandat de șase ani care poate fi reînnoit, și aleg dintre ei un președinte pentru trei ani. În fiecare an, Curtea publică un raport anual privind bugetul UE, care include o declarație de asigurare privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente. Publică și rapoarte speciale despre politici și programe specifice. Auditurile ei pot avea loc la fața locului în statele membre, în colaborare cu instituțiile naționale de audit.

Întrebare: Care dintre următoarele afirmații este corectă?
Arată răspunsul
Răspuns: D. Mandatul de șase ani poate fi reînnoit, deci un membru renumit rămâne în funcție mai mult de șase ani.

De ce celelalte opțiuni sunt greșite:
• A — O încadrare pe care textul nu o permite. Faptul că ești numit de o instituție nu te face parte din ea. Textul nu încadrează nicăieri Curtea astfel.
• B — Fapt exterior plauzibil. Textul spune ce acoperă declarația, nu ce a constatat. Opțiunea adaugă o afirmație exterioară care sună plauzibil.
• C — Contradicție directă. Curtea nu are atribuții jurisdicționale și transmite suspiciunile de fraudă către OLAF și Parchetul European.

Obiceiul de reținut. Un mandat care „poate fi reînnoit”, un termen care „poate fi prelungit”: textul îți spune că numărul nu este un plafon. Opțiunile care îl tratează ca pe un plafon sunt capcane, iar opțiunea care profită de asta este adesea cea corectă.
Textul 4 · Consiliul guvernatorilor BCE
Text. Politica monetară a zonei euro este decisă de Consiliul guvernatorilor al Băncii Centrale Europene. Acesta este format din cei șase membri ai Comitetului executiv al BCE și din guvernatorii băncilor centrale naționale ale țărilor din zona euro, care sunt 21 de când Bulgaria a adoptat euro, la 1 ianuarie 2026. Membrii Comitetului executiv sunt numiți de Consiliul European pentru un singur mandat de opt ani, care nu poate fi reînnoit. Pentru ca deciziile să rămână eficiente pe măsură ce organismul creștea, din 2015, când numărul guvernatorilor a depășit optsprezece, se aplică un sistem de rotație a drepturilor de vot: guvernatorii votează prin rotație, în timp ce cei șase membri ai Comitetului executiv votează întotdeauna. Consiliul guvernatorilor ia deciziile de politică monetară la fiecare șase săptămâni. De la revizuirea strategiei din 2021, BCE urmărește o inflație de 2% pe termen mediu și consideră abaterile în sus și în jos de la acest nivel la fel de nedorite.

Întrebare: Care dintre următoarele afirmații este corectă?
Arată răspunsul
Răspuns: A. Șase membri ai Comitetului executiv plus 21 de guvernatori fac 27. Guvernatorii votează prin rotație, deci nu toți votează la fiecare ședință.

De ce celelalte opțiuni sunt greșite:
• B — Moment sau succesiune greșite. Rotația a început în 2015, când guvernatorii au depășit optsprezece. Bulgaria a intrat în 2026.
• C — Contradicție directă. Mandatul de opt ani „nu poate fi reînnoit”.
• D — Contradicție directă. Abaterile în ambele sensuri sunt „la fel de nedorite”.

Obiceiul de reținut. Când un text îți dă două numere care merg împreună (șase membri ai Comitetului executiv, 21 de guvernatori), așteaptă-te la o opțiune care le adună. Fă suma, apoi verifică restul propoziției: în a doua jumătate se ascund capcanele.
Textul 5 · Spațiul Schengen
Text. Spațiul Schengen își ia numele de la satul luxemburghez în care cinci țări — Belgia, Franța, Germania, Luxemburg și Țările de Jos — au semnat în 1985 un acord pentru eliminarea controalelor la frontierele lor comune. Controalele au fost ridicate efectiv abia în 1995. Astăzi spațiul cuprinde 29 de țări: 25 dintre cele 27 de state membre ale UE și patru țări din afara Uniunii, și anume Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția. Dintre cele două țări ale UE care rămân în afară, Irlanda a ales să nu participe, în timp ce Ciprul este obligat din punct de vedere juridic să adere, dar încă nu aplică toate regulile. Bulgaria și România au aderat în doi pași: controalele la frontierele aeriene și maritime au încetat în martie 2024, iar cele la frontierele terestre în ianuarie 2025. În interiorul spațiului, o țară poate reintroduce controale la frontierele interne doar ca ultimă soluție, în cazul unei amenințări grave la adresa ordinii publice sau a securității interne, și doar pentru o perioadă limitată.

Întrebare: Care dintre următoarele afirmații este corectă?
Arată răspunsul
Răspuns: A. Semnat în 1985, controale ridicate în 1995: zece ani.

De ce celelalte opțiuni sunt greșite:
• B — Roluri inversate. Aceasta este situația Ciprului. Irlanda a ales să nu participe. Opțiunea inversează cele două țări.
• C — Moment sau succesiune greșite. Controalele aeriene și maritime au încetat în martie 2024, cele terestre abia în ianuarie 2025.
• D — Schimbare de sferă. Doar ca ultimă soluție, pentru o amenințare gravă și pentru o perioadă limitată. „Ori de câte ori le consideră utile” elimină toate cele trei limite.

Obiceiul de reținut. Două țări în aceeași propoziție, fiecare cu motivul ei, invită la o inversare. Înainte să accepți o opțiune despre una dintre ele, verifică dacă motivul dat îi aparține acelei țări.
Textul 6 · Regulamentul general privind protecția datelor
Text. Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD) se aplică în toată UE din 25 mai 2018. Fiind un regulament, se aplică direct în fiecare stat membru, fără să trebuiască transpus în dreptul național. Se aplică nu doar organizațiilor stabilite în UE, ci și celor din afara ei care oferă bunuri sau servicii persoanelor din Uniune sau le monitorizează comportamentul acolo. Când are loc o încălcare a securității datelor cu caracter personal, organizația responsabilă trebuie, în mod normal, să o notifice autorității naționale de supraveghere în termen de 72 de ore de la data la care a aflat de ea, cu excepția cazului în care încălcarea nu este susceptibilă să genereze un risc pentru drepturile și libertățile persoanelor. Cele mai grave încălcări pot fi sancționate cu amenzi de până la 20 de milioane € sau 4% din cifra de afaceri anuală totală la nivel mondial a companiei din exercițiul financiar anterior, luându-se în considerare valoarea cea mai mare. Când o companie prelucrează date în mai multe state membre, autoritatea din țara unde se află sediul său principal acționează, în mod normal, ca autoritate principală.

Întrebare: Care dintre următoarele afirmații este corectă?
Arată răspunsul
Răspuns: C. 4% din 1 miliard € înseamnă 40 de milioane €, mai mult decât 20 de milioane €, iar suma mai mare se aplică. (Opțiunea se referă la cele mai grave încălcări, singurele amenzi pe care le menționează textul.)

De ce celelalte opțiuni sunt greșite:
• A — Condiție necesară tratată ca suficientă. Textul cere oferirea de bunuri sau servicii persoanelor din Uniune ori monitorizarea lor. Faptul că site-ul poate fi citit nu ajunge.
• B — Cuvânt absolut acolo unde textul nuanțează. Textul spune „în mod normal” și face o excepție pentru încălcările care probabil nu generează un risc.
• D — Categorie schimbată. Un regulament se aplică direct, „fără să trebuiască transpus”. Transpunerea este ceea ce cere o directivă.

Obiceiul de reținut. „Valoarea cea mai mare” și „valoarea cea mai mică” sunt invitații la calcul. Calculează ambele sume; opțiunea care o ia pe cea greșită este capcana.
Textul 7 · Parchetul European
Text. Parchetul European (EPPO), cu sediul la Luxemburg, și-a început activitatea la 1 iunie 2021. Este un organ independent al UE care cercetează și urmărește penal infracțiunile care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, cum ar fi frauda cu fonduri UE, corupția și spălarea banilor. În cazul fraudei în domeniul TVA, este competent doar când frauda are legătură cu două sau mai multe state membre și presupune un prejudiciu total de cel puțin 10 milioane €. Parchetul European a fost înființat prin cooperare consolidată, deci acționează doar în statele membre participante: 24 din 27, după ce Polonia și Suedia au aderat în 2024. Cauzele sale nu sunt judecate de o instanță a UE. În schimb, procurorii europeni delegați care lucrează în fiecare țară participantă le trimit în fața instanțelor naționale ale țării respective. Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), în schimb, efectuează investigații administrative și nu poate pune sub acuzare pe nimeni.

Întrebare: Care dintre următoarele afirmații este corectă?
Arată răspunsul
Răspuns: C. Frauda în domeniul TVA revine Parchetului European doar când sunt implicate două sau mai multe state membre și prejudiciul este de cel puțin 10 milioane €. Suma ajunge, dar o singură țară nu.

De ce celelalte opțiuni sunt greșite:
• A — Contradicție directă. Cauzele sale sunt judecate de instanțe naționale; textul spune că nicio instanță a UE nu le judecă.
• B — Moment sau succesiune greșite. Ambele au aderat în 2024, la trei ani după ce Parchetul European și-a început activitatea.
• D — Roluri inversate. OLAF „nu poate pune sub acuzare pe nimeni”. Opțiunea îi dă rolul Parchetului European.

Obiceiul de reținut. Două condiții legate prin „și” îi dau EPSO două moduri de a construi o capcană și un singur mod de a construi răspunsul corect: îndeplinești o condiție, dar nu și pe cealaltă. Verifică fiecare condiție separat.
Textul 8 · Procedura legislativă ordinară
Text. În procedura legislativă ordinară, Parlamentul European și Consiliul UE adoptă împreună actele legislative ale UE, la propunerea Comisiei Europene. În prima lectură, Parlamentul își adoptă poziția. Dacă Consiliul aprobă această poziție, actul este adoptat; dacă nu, Consiliul își adoptă propria poziție și o transmite Parlamentului. Parlamentul are atunci trei luni, care pot fi prelungite la patru, pentru a doua lectură. Poate aproba poziția Consiliului, caz în care actul este adoptat, sau o poate respinge cu majoritatea membrilor care îl compun, caz în care procedura se încheie și actul nu este adoptat. Dacă Parlamentul modifică textul și Consiliul nu acceptă toate amendamentele, un comitet de conciliere format dintr-un număr egal de reprezentanți ai Consiliului și ai Parlamentului are șase săptămâni pentru a conveni asupra unui text comun. În practică, majoritatea actelor sunt astăzi convenite în prima lectură, după negocieri informale numite triloguri.

Întrebare: Care dintre următoarele afirmații este corectă?
Arată răspunsul
Răspuns: B. Dacă Consiliul aprobă poziția Parlamentului din prima lectură, actul este adoptat pe loc. Parlamentul nu trebuie să voteze niciodată o poziție a Consiliului.

De ce celelalte opțiuni sunt greșite:
• A — Moment sau succesiune greșite. O respingere încheie procedura. Comitetul este pentru amendamentele pe care Consiliul nu le acceptă.
• C — O încadrare pe care textul nu o permite. Textul le numește „negocieri informale”.
• D — Cuvânt absolut acolo unde textul nuanțează. Are trei luni, care pot fi prelungite la patru. „Întotdeauna” transformă o posibilitate într-o regulă.

Obiceiul de reținut. O procedură cu ramificații („dacă… dacă nu…”) se citește cel mai bine ca o mică schemă logică. Cele mai multe capcane atașează consecința unei ramuri celeilalte ramuri.

Aceste texte sunt scrise de EU Testing în formatul EPSO. Nu sunt întrebări oficiale EPSO.

O metodă pentru fiecare text

  1. Citește textul o dată, marcând în minte nuanțele și condițiile: „în mod normal”, „doar când”, „cu excepția”, „poate fi prelungit”, „cel puțin”. Aproape fiecare capcană este ancorată într-una dintre ele.
  2. Ia fiecare opțiune și găsește-i propoziția. Nu te întreba „este adevărat?”. Întreabă-te „ce propoziție ar dovedi asta, și spune ea exact asta?”.
  3. Elimină trei în loc să găsești una. O opțiune greșită are un defect precis pe care îl poți arăta. Dacă nu găsești defectul unei opțiuni, păstreaz-o.
  4. Atenție la numere. Două cifre dintr-un text se combină adesea în răspuns (șase plus 21 în textul 4), iar un prag îl decide adesea (doi ani în textul 2).

Dintre cele opt răspunsuri corecte de mai sus, trei se bazează pe un mic calcul și cinci pe o deducție într-un singur pas; niciunul nu copiază cuvânt cu cuvânt o propoziție din text. Potrivirea cuvintelor este felul în care candidații cad în capcane, nu felul în care găsesc răspunsul.

60 de texte la nivelul testului real

Cardul Focus II de raționament verbal are 60 de texte construite la fel, cu fiecare opțiune greșită explicată prin tipul ei de capcană.

Deschide Focus II verbal → Primele 5 întrebări gratuite · toate cele 60 cu Premium

Întrebări frecvente

Câte întrebări are testul EPSO de raționament verbal?

În concursul AD5 (EPSO/AD/427/26), 20 de întrebări în 35 de minute, notate de la 0 la 20, cu un prag de promovare de 10 din 20. Se susține în prima ta limbă.

Trebuie să știu despre UE ca să răspund la întrebări?

Nu. Răspunsul trebuie să decurgă doar din text. Cunoștințele te pot chiar dezavantaja: o opțiune adevărată în lumea reală, dar care nu apare în text, este un răspuns greșit clasic.

Răspunsul corect este întotdeauna parafraza unei propoziții?

Nu, și de aceea potrivirea cuvintelor este o strategie proastă. Cele mai multe opțiuni corecte sunt mici deducții: consecința unei condiții, suma a două cifre sau ce implică un cuvânt ca „reînnoibil”.

De ce au opțiunile lungimi atât de asemănătoare?

Pentru că un test real nu poate lăsa lungimea să trădeze răspunsul. Să alegi opțiunea cea mai lungă sau cea mai detaliată nu e mai bine decât să ghicești, așa că singura cale este să verifici fiecare opțiune în raport cu textul.

Faptele din texte au fost verificate în tratatele UE și în regulamentele UE din fiecare domeniu, la 29 septembrie 2026. Praguri de promovare: anunțul de concurs EPSO EPSO/AD/427/26.